Secole: Secolul XIX - Secolul XX - Secolul XXI
Decade: Anii 1880 Anii 1890 Anii 1900 Anii 1910 Anii 1920 - Anii 1930 - Anii 1940 Anii 1950 Anii 1960 Anii 1970 Anii 1980
Ani: 1933 | 1934 | 1935 | 1936 | 1937 | 1938 | 1939 | 1940 | 1941 | 1942 | 1943
1938 (MCMXXXVIII) a fost un an comun al calendarului gregorian.
modifică Evenimente
- 10 februarie: Regele Carol al II–lea înlatură cabinetul Goga – Cuza şi instaurează un regim de autoritate personală. În fruntea guvernului este numit patriarhul Miron Cristea
- 12 februarie: Trupe germane intră în Austria
- 20 februarie: A fost decretată o nouă Constituţie, promulgată la 27 februarie 1938, prin care se introducea dictatura regală a lui Carol al II–lea şi sfârşitul regimului parlamentar
- 3 martie: Se descoperă petrol în Arabia Saudită
- 15 martie: Uniunea Sovietică anunţă oficial că Nikolai Buharin a fost executat
- 31 martie: Carol al II-lea a desfiinţat toate partidele politice şi a instituit Consiliul de Coroană ca organ de stat cu caracter permanent, alcătuit din membri "consilieri regali" numiţi de rege, cu rang de miniştri de stat
- 13 aprilie: Printr-o scrisoare adresată de Gh. Tătărescu lui Constantin I. C. Brătianu, curentul favorabil regelui Carol al II-lea s-a separat definitiv de restul partidului conservator
- 16 aprilie: Sunt arestaţi şi condamnaţi la închisoare mai mulţi conducători legionari, în frunte cu căpitanul Corneliu Zelea Codreanu
- 27 mai: Conducătorul Mişcării Legionare, Corneliu Codreanu, este condamnat la 10 ani de muncă silnică. El nu va mai părăsi practic niciodată închisoarea.
- 19 iunie: Italia învinge Ungaria cu 4-2 în finala Campionatului Mondial de Fotbal din Franţa
- 16 septembrie: Adolf Hitler îl primeşte la reşedinţa sa din Berchtesgaden pe primul ministru britanic Arthur Neville Chamberlain, care îşi exprimă disponibilitatea de a convinge guvernul de la Praga să cedeze regiunile sudete, locuite în majoritate de germani
- 29 septembrie: Semnarea Acordurilor de la München. Marea Britanie, Franţa şi Italia recunosc cedarea regiunilor locuite de germanii sudeţi din Cehia către Germania, şi a celor locuite de polonezii din Cehia (regiunea Cieszyn) către Polonia
- 30 octombrie: Se emite la radio, adaptarea radiofonică după piesa lui Orson Welles, Războiul lumilor, piesă care creează mare panică în estul Statelor Unite
- 9 noiembrie: În Germania, "Noaptea de cristal" – mare pogrom împotriva evreilor
- 2 decembrie: Ridicarea legaţiei române de la Vatican la nivel de ambasadă (relaţiile vor fi întrerupte în 1950)
- 9 decembrie: Legaţia României de la Paris este ridicată la rangul de ambasadă, ambasador fiind numit Gh. Tătărescu
- 15 decembrie: Memorandumul românilor din Transilvania, semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici şi încă 48 de fruntaşi ai PNŢ, este prezentat regelui Carol al II–lea. În document se cerea "o schimbare de regim radicală" şi respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918
- 16 decembrie: Este înfiinţat Frontul Renaşterii Naţionale, sub conducerea regelui Carol al II–lea
- 18 iulie:moare Regina Maria a Romaniei
modifică Arte, Ştiinţă, Literatură şi Filozofie
- 20 februarie: A debutat, la postul de radio Bucureşti, Maria Tănase, cea care va deveni simbolul cântecului popular românesc
- 27 octombrie: Este inaugurată, la Târgu Jiu, "Coloana fără sfârşit", celebra sculptură a lui Constantin Brâncuşi
- 4 noiembrie: George Enescu a terminat "Suita a III-a", "Săteasca"
- 10 decembrie: Au început filmările la pelicula Pe aripile vântului
- 17 decembrie: Premiera piesei Jocul de–a vacanţa de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din Bucureşti, în regia lui Sică Alexandrescu; din distribuţie au făcut parte V. Maximilian şi George Vraca
- 30 decembrie: Celebrul test cu fiolă, efectuat pentru depistarea şoferilor aflaţi în stare de ebrietate, a fost introdus, pentru prima dată, în Indianapolis (SUA)
- Compania elveţiană "Nestle" introduce cafeaua sa instant, Nescafe
- Roy Plunkett descopera teflonul
- Chester Carlson inventează procesul de copiere, "xerografia"
- Este pusă în funcţiune la Timişoara, în premieră mondială, prima maşină de sudat şine de cale ferată şi tramvai, invenţie a prof. Corneliu Micloşi
- P.P. Negulescu publică Destinul omenirii vol.I
- Mircea Vulcănescu publică Războiul pentru întregirea neamului
- Mircea Eliade publică Nuntă în cer; la Universitate ţine cursul despre Istoria budismului
modifică Naşteri
- 2 ianuarie: Hans Herbjørnsrud, scriitor norvegian
- 5 ianuarie: Regele Juan Carlos I al Spaniei
- 6 ianuarie: Adriano Celentano, cântăreţ italian
- 10 ianuarie: Donald E. Knuth, profesor la Universitatea Stanford
- 15 ianuarie: Adrian Moisoiu, politician român
- 31 ianuarie: Regina Beatrix a Olandei
- 24 februarie: Alexandru Surdu, profesor de filosofie
- 30 martie: Tudor Ghideanu, profesor de filosofie
- 4 aprilie: Aristide Buhoiu, realizator TV, scriitor (d. 2006)
- 8 aprilie: Kofi Annan, secretarul general al Naţiunilor Unite, laureat al Premiului Nobel
- 12 mai: Dumitru Fărcaş, interpret de muzică folclorică la taragot
- 13 mai: Ludovic Spiess, tenor român, director al Operei Române din Bucureşti (d. 2006)
- 25 mai: Raymond Carver, scriitor american (d. 1988)
- 28 iulie: Alberto Fujimori, fost preşedinte peruan
- 14 septembrie: Horia Bernea, pictor român (d. 2000)
- 22 septembrie: Augustin Buzura, scriitor român
- 26 septembrie: Mihai Radan, politician român
- 6 noiembrie: Dumitru Rusu, pictor român
- 7 noiembrie: Joe Dassin, muzician american de expresie franceză (d. 1980)
- 21 decembrie: Adela Mărculescu, actriţă română de teatru şi film
- Frank Moorhouse, scriitor australian
- Bruce Alberts, biochimist american, membru de onoare al Academiei Române
modifică Decese
- 3 ianuarie: Osip Mandelştam, poet rus (n. 1891)
- 21 ianuarie: Georges Méliès, primul realizator de filme francez (n. 1861)
- 1 martie: Gabriele d’Annunzio, scriitor italian (n. 1863)
- 13 martie: Nikolai Ivanovici Buharin, revoluţionar bolşevic (n. 1888)
- 15 martie: Alexei Ivanovici Rîkov, revoluţionar rus (n. 1881)
- 6 aprilie: Aurel Angelescu, matematician român (n. 1886)
- 15 aprilie: César Vallejo, poet peruvian (n. 1892)
- 26 aprilie: Edmund Husserl, filosof austric (n. 1859)
- 7 mai: Octavian Goga, poet, politician (n. 1881)
- 13 mai: Charles Edouard Guillaume, fizician elveţian, laureat al Premiului Nobel (n. 1861
- 15 mai: Gheorghe Marinescu, fondatorul Şcolii Româneşti de Neurologie (n. 1863)
- 16 mai: Joseph Baermann Strauss, inginer constructor şi designer de poduri american (n. 1870)
- 31 mai: Max Blecher, scriitor român (n. 1909)
- 9 iunie: Ovid Densusianu, poet, filolog român (n. 1873)
- 18 iulie: Regina Maria a României, născută prinţesă de Marea Britanie şi Irlanda
- 7 august: Constantin Stanislavski, artist rus (n. 1863)
- 25 august: Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator şi aventurier rus (n. 1870)
- 5 octombrie: Demostene Russo, istoric şi filolog român (n. 1869)
- 10 noiembrie: Mustafa Kemal Atatürk, primul preşedinte al Republicii Turcia (n. 1881)
- 30 noiembrie: Corneliu Zelea Codreanu, fondatorul şi liderul "Gărzii de Fier" (n. 1899)
- 25 decembrie: Karel Čapek, prozator şi un dramaturg ceh (n. 1890)
- Alexandru Averescu, general de armată, prim ministru român (n. 1859)
- Edmond van Saanen Algi, arhitect, pictor şi grafician român de origine olandeză (n. 1871)
