Bine aţi venit pe portalul de chimie. Chimia este ştiinţa materiei care studiază compoziţia, structura şi proprietăţile substanţelor şi transformările la care se supun acestea. Chimia, provine din limba greacă χυμεία, ce reprezintă "studiu de lichide". Chimia modernă se axează pe studiul elementelor lumii şi legăturile între acestea. În studiul materiei, chimia investighează de asemenea şi interacţiile cu energia (vezi fizică, biologie). Datorită diversităţii materiei, care este în principal formată din atomi, chimiştii studiază de cele mai multe ori felul în care atomii interacţionează pentru a forma molecule şi cum moleculele interacţionează între ele. Vezi şi Tabelul periodic al elementelor chimice, biografia selectată, rubrica curiozităţiilor.
Acid ascorbic · Acid carboxilic · Alcooli · Azot · Colecalciferol · Ergocalciferol · Glucoză · Magneziu · Retinol
Alfred Nobel (n. 21 octombrie 1833 - d. 10 decembrie 1896), chimist, inventator, om de afaceri suedez, inventatorul dinamitei şi creatorul fundaţiei ce oferă faimoasele Premii Nobel.
Cercetătorul a descoperit că prin amestecarea nitroglicerinei cu cuarţ se formează o pastă care putea fi modelată în diferite forme şi dimensiuni. În 1867 îşi brevetează invenţia sub denumirea de dinamită. Pentru a putea determina apariţiei exploziei, Alfred brevetează o altă invenţie, un detonator care permite activarea dinamitei prin aprinderea unui fitil.
Până la moartea sa, în 1896, Alfred Nobel a brevetat peste 355 de invenţii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială şi mătasea sintetică. (vezi articolul)
- ...că Aqua regia este unul din puţinii reactivi care pot dizolva aur şi platină?
- ...că în 1933, Ernest Rutherford a afirmat "Energia produsă prin sfărâmarea atomului este o treabă caraghioasă. Oricine se aşteaptă la o sursă de energie din transformările acestor atomi vorbeşte aiureli."
| Grupă → | 1 I A |
2 II A |
3 III B |
4 IV B |
5 V B |
6 VI B |
7 VII B |
8 VIII B |
9 VIII B |
10 VIII B |
11 I B |
12 II B |
13 III A |
14 IV A |
15 V A |
16 VI A |
17 VII A |
18 VIII A |
||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Perioadă | ||||||||||||||||||||
| 1 | 1 H |
2 He |
||||||||||||||||||
| 2 | 3 Li |
4 Be |
5 B |
6 C |
7 N |
8 O |
9 F |
10 Ne |
||||||||||||
| 3 | 11 Na |
12 Mg |
13 Al |
14 Si |
15 P |
16 S |
17 Cl |
18 Ar |
||||||||||||
| 4 | 19 K |
20 Ca |
21 Sc |
22 Ti |
23 V |
24 Cr |
25 Mn |
26 Fe |
27 Co |
28 Ni |
29 Cu |
30 Zn |
31 Ga |
32 Ge |
33 As |
34 Se |
35 Br |
36 Kr |
||
| 5 | 37 Rb |
38 Sr |
39 Y |
40 Zr |
41 Nb |
42 Mo |
43 Tc |
44 Ru |
45 Rh |
46 Pd |
47 Ag |
48 Cd |
49 In |
50 Sn |
51 Sb |
52 Te |
53 I |
54 Xe |
||
| 6 | 55 Cs |
56 Ba |
* |
72 Hf |
73 Ta |
74 W |
75 Re |
76 Os |
77 Ir |
78 Pt |
79 Au |
80 Hg |
81 Tl |
82 Pb |
83 Bi |
84 Po |
85 At |
86 Rn |
||
| 7 | 87 Fr |
88 Ra |
** |
104 Rf |
105 Db |
106 Sg |
107 Bh |
108 Hs |
109 Mt |
110 Ds |
111 Rg |
112 Uub |
113 Uut |
114 Uuq |
115 Uup |
116 Uuh |
117 Uus |
118 Uuo |
||
| * Lantanide | 57 La |
58 Ce |
59 Pr |
60 Nd |
61 Pm |
62 Sm |
63 Eu |
64 Gd |
65 Tb |
66 Dy |
67 Ho |
68 Er |
69 Tm |
70 Yb |
71 Lu |
|||||
| ** Actinide | 89 Ac |
90 Th |
91 Pa |
92 U |
93 Np |
94 Pu |
95 Am |
96 Cm |
97 Bk |
98 Cf |
99 Es |
100 Fm |
101 Md |
102 No |
103 Lr |
|||||
| Metale alcaline2 | Metale alcalino-pământoase2 | Lantanide1,2 | Actinide1,2 | Metale de tranziţie2 |
| Metale de post-tranziţie | Metaloizi | Nemetale | Halogeni3 | Gaze nobile3 |
2Metalele alcaline, metalele alcalino-pământoase, metalele de tranziţie şi de post-tranziţie, actinidele şi lantanidele se numesc împreună "metale."
3Halogenii şi gazele nobile sînt şi ele nemetale.
Starea de agregare la condiţiile normale de temperatură şi presiune
- cele cu numărul atomic scris în roşu sunt gaze;
- cele cu numărul atomic scris în albastru sunt lichide;
- cele cu numărul atomic scris în negru sunt solide.
Răspândirea elementelor în natură
-
cele cu chenar continuu au izotopi mai vechi decît Pămîntul;
-
cele cu chenar întrerupt provin din dezintegrarea altor elemente şi nu au izotopi mai vechi decât Pamântul;
-
cele cu chenar punctat sunt obţinute artificial (elemente sintetice);
-
cele fără chenar au fost prezise teoretic, dar nu au fost descoperite încă.
