| Vilnius | |
| [[Image:|center|150px|Vilnius]] | [[Image:|center|150px|Vilnius]] |
| Harta | |
 |
|
| Date | |
| Statut | Capitala Lituaniei |
| Populaţie • Total (2005) • Densitate |
540.318 locuitori 1378,6 locuitori/km² |
| Suprafaţă | 401 km² |
| Altitudine | m |
| Coordonate geografice | |
| Fus orar | UTC+2 |
| Primar | Artūras Zuokas |
| www | [ ] |
| Stema Oraşului | |
 |
|
Vịlnius (germană Wilna, poloneză Wilno, belarusă Vilnia) este capitala Lituaniei şi a judeţului Vilnius cu 541.600 locuitori (2003) şi este situat la graniţa cu Belarus.
Centrul vechi istoric din Vilnius a fost înscris în anul 1994 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.
Vilnius găzduieşte o Arhiepiscopie Catolică. Aici se află şi o universitate, încă din anul 1579.
Cuprins |
modifică Geografie şi populaţie
Vilnius este situat în sud-estul Lituaniei (54°41′ N 25°17′ E), la confluenţa râulurilor Vilnia şi Neris. Această locaţie necentrală poate fi atribuită la faptul că graniţele Lituaniei s-au schimbat significant în istorie: oraşul era în ultimele secole nu doar centrul cultural al ţării dar şi cel geografic.
Distanţa de la Vilnius la principalul port lituanian, Klaipėda, este de 312 km. Deasemenea, oraşul este la o distanţă de 102 km de la Kaunas, 214 km de la Šiauliai şi 135 km de la Panevėžys, aceste fiind toate oraşe principale ale ţării.
Suprafaţa municipiului Vilnius este de 402 km². 20,2% din această suprafată este ocupată de blocuri şi alte construcţii, 43,9% este zonă verde şi 2,1% este apă.
Bazat pe statisticile recensământului din 2002, Vilnius are o populaţie de 542.287 de locuitori. Din aceştia, 57,8% sunt de etnic-lituanieni, 18,7% polonezi, 13,9% ruşi şi 4,0% belaruşi.
modifică Istorie
Vilnius a fost fondat în timpul domniei lui Gediminas, principe din 1316, cu ajutorul coloniştilor germani, şi este din 1323 capitala Lituaniei.
În timpul uniunii polonezo-lituaniene (1385-1569), Vilnius a cunoscut o influenţă poloneză. În acelaşi timp, acesta era cel mai important centru al culturii iudaice din Europa de Nord. În al doilea Război Nordic Vilnius a fost avariat de trupele suedeze.
În 1920, oraşul a fost anexat de Polonia, dar lituanienii încă priveau oraşul ca o capitală a lor. În septembrie 1939 a fost ocupat de trupele sovietice. Între 1940 şi 1990 a fost capitală a Republicii Sovietice Lituane, iar din 1990 a Republicii Lituania.
Până la cel de Al Doilea Război Mondial, în Vilnius locuiau mulţi polonezi.
modifică Personalităţi
- Michał Andriolli (1836-1893), pictor
- Teodor Bujnicki (1907–1944), poet
- Jan Karol Chodkiewicz (1560-1621), politician polonez
- Icchak Cukierman (1915-1981) - one of the leaders of Warsaw Ghetto Uprising
- Elijah ben Solomon Gaon mi Vilna (1720-1797), kabbalist evreu
- Antoni Gorecki (1787-1861), scriitor
- Stanisław Jasiukiewicz (1921-1973), actor
- Mieczysław Karłowicz (1876-1909), compozitor polonez
- Kazimierz Kontrym (1776-1836), scriitor şi politician
- Czesław Miłosz (1911-2004), poet, laureat Nobel în literatură
- Maurycy Orgelbrand (1826-1904) şi Samuel Orgelbrand (1810-1868)
- Bohdan Paczyński (1940-), astronom
- Jerzy Passendorfer (1923-2003), director de filme
- Artūras Paulauskas (b. 1953), preşedintele parlamentului lituanian (Seimas)
- Emilia Plater (1806-1831), revoluţionară
- Kazimierz Plater (1915-2004), jucător de şah
- Ada Rusowicz (1944-1991), cântăreaţă
- Bolesław Bohusz-Siestrzeńcewicz (1869-1940), general
- Piotr Skarga (1536-1612), scriitor, primul rector a Academiei Wilno
- Irena Sławińska (1913-2004), istoriană
- Jędrzej Śniadecki (1768-1838), biologist şi filozof
- Józef Świętorzecki (1876-1936), general
- Władysław Syrokomla (1823-1862), poet, scriitor şi traducător
- Zygmunt Vogel (1764-1826), pictor
- Antoni Wiwulski (1877-1919), sculptor şi arhitect
- Tomasz Zan (1796–1855), poet
modifică Transport
Vilnius este un centru important de transport în zona baltică. Este începutul autostrăzilor Vilnius-Kaunas-Klaipėda şi Vilnius-Panevėžys. Deşi este navigabil, râul Neris nu este folosit pentru transport maritim. În oraş este situat Aeroportul Internaţional Vilnius, cel mai mare din ţară. Gara Vilnius este deasmenea un centru important feroviar.
Reţeaua de transport în comun din Vilnius este compusă doar din troleibuze. În planificare este un sistem de tren suburban, similar cu un metrou.
modifică Vezi şi
modifică Legături externe
|
|
||
|---|---|---|
| Amsterdam · Andorra la Vella · Ankara · Atena · Baku · Belgrad · Berlin · Berna · Bratislava · Bruxelles · Bucureşti · Budapesta · Chişinău · Copenhaga · Dublin · Helsinki · Kiev · Lisabona · Ljubljana · Londra · Luxemburg · Madrid · Minsk · Monaco · Moscova · Oslo · Paris · Podgorica · Praga · Reykjavík · Riga · Roma · San Marino · Sarajevo · Skopje · Sofia · Stockholm · Tallinn · Tirana · Vaduz · Valletta · Varşovia · Vatican · Viena · Vilnius · Zagreb |  |
|